duminică, 23 noiembrie 2014

Fazan

     Sunt zile din viața noastră care, deși sunt încărcate de momente, momențele, momentușe și...pe alocuri, mometoaie, nu mai rămân atât de fidel în gândurile noastre, zilele se fac straturi-straturi și clipele își pierd aroma. Uneori am însă impresia că anumite scene se produc și reproduc obositor, că trăiesc repetitiv clipe pe care nu le pot îmbunătăți nicicum...
     Tu - sau eu - plin de avânt și zâmbet pozitiv (că așa cere psihologia modernă, deh!) tropăi ușor și des...Te uiți în ochii celuilalt...”Ce faCI?” (și rămâi cu zâmbetul larg pe chip și în suflet)...și celălalt: ”CIment!!” cu o privire care îți veștejește brusc zâmbetul tău: ”Ai F”,, ”Te-am închis!!!”...
     ”Am F”? Dar eu nu vroiam nimic, doar să văd ce mai faci...
     Nu te descurajezi...(tot din psihologia modernă cică). Tropăi și mai ușor, îți revine stingher zâmbetul...Încerci totuși spre altcineva...”Vrei să vorbIM?”...”IMpediment!”..”Ai FA!” (stupoare) -  Am deja ”FA”???? 
     Și tot așa, dacă ai o zi din acelea...tensionant, balans, aparent, enervant, delirant, condescendent, nu te poți redresa din corzi...”Toate buNE?”...”NEimportant!!”(Ahhh, FAZ). ”Ar FI...”(tu vrei să nu renunți la bunele intenții, ești...insisteNT), ”FIgurant!”(răspuns sec și clar din partea unui oponeNT).
   ”BuNĂ!”...”NĂucind!”...și repetâND: ”Eu cred că e o zi frumoasă dAR...” - ”ARogant!”.
    ”Ai un ceAS?”..”AScuns!!”(până la urmă pui întrebări banale, doar-doar, dar ți-ai găsit!) ”La revedeRE!”...”REstaurant” (na, ca i-ai oferit interlocutorului și celebrul re...chiar că ești fazan. Și acum înțelegi serile acelea în care stai și te gândești cum dintr-o serie de intenții bune și inofensive ai ieșit fazan...Iar???
    Dacă e să amintesc rubrica ”Știați că...” poate nu e chiar un lucru rău că de multe ori ești FAZAN. Este vânat din toate părțile (și nu degeaba, nu?), nu este foarte pretențios, există chiar și o insulă a fazanilor pe undeva pe lângă Franța, și...ce să vezi...cică Pasărea Phoenix este pe jumătate fazan...Ha!
     Și totuși, ce nu îmi place este faptul că atunci când tu simți că ai deja Z, devii irascibil, precipitat și riști să se întâmple un lucru: închizi și tu, nemeritat și brusc, pe alții din jurul tău, și îți verși toate literele astea F A Z A N strânse de-a lungul timpului ...Categoric îmi trebuie terapie de ”defazanizare”. Trebuie să nu mai cad în plasa celor care au drept scop al vieții să facă din semenii lor fazan. Cu toate că, nu știu cum se face, sunt fazan deseori, nu mă învăț minte aproape niciodată. Acum, dacă mai sunt și alți fazani pe aici, ar trebui să ne consolăm, așa ca de la fazan la fazan. ...Răii cu răii,  fazanii cu fazanii!
     În încheiere, vreau să îmi cer scuze fazanilor că m-am folosit de numele lor în rândurile și gândurile mele...Dacă vedeți vreun fazan, cereți scuze în numele meu, căci probabil nu toți fazanii vor putea citi postarea de față.



P S  Mulțumesc tuturor fazanilor care m-au înțeles și care au citit până la capăt aceste rânduri...Și în loc de încheieRE...