E zi cu ploaie și cauți adăpost...nu neapărat că ploaia face rău, ci
așa...din inerție!
Văd un Pet shop - idee bună de adăpostit stropii care încă se
încăpățânează să țopăie pe haine. Ce lume! Cei mai vioi par peștii...(te-ai întrebat
probabil de ce nu obosesc niciodată...). Îi văd cum își iau mișcarea în
serios...nu glume, nu nimic - totul echidistant și grațios, perpetuu. Poate
doar numele lor le răsună în suflet și se cred altceva...că altminteri...cine
să le spună: te numești tu ”Rechinul argintiu” dar faci pe ”Peștele Clovn”. Sau
chiar dacă te cheamă ”Betta Splendis”, de multe ori ești doar un pește (unii cu
ambiții deșarte că vor apă sărată, că vor nu știu ce mediu, au pretenții de
lumină și temperatură...eh!...nimicuri zilnice!) Acuma, nu vreau să fiu
nedreaptă, sunt și unii care nu țipă prin culori, dar tare sunt utili, te poți
baza pe ei - s-au făcut sanitari).
Dintr-un colțișor mă privește
”rece” o iguană...calm...cerebral...de ce s-ar deranja să interacționeze cu
cineva? De ce ar face pe plac cuiva??? Parcă îi vezi disprețul din coada
ochiului...Mă face să zâmbesc. Zic: ”He, he, în tinerețe toate sunteți verde
intens...cu cât trec anii, culoarea se estompează spre maroniu,
verde-cenușiu...” Cu emfază: ”Verde-cenușiu...așa, și?” Da, stau o clipă pe
gânduri: are motive de superioritate: măcar ele dacă își rup cozile, se
regenerează (greu, dar se regenerează).
Zâmbetul mi-o ia înaintea
privirii - sigur că știi, câțiva pui de câine...Involuntarul ”Aaaa, ce
drăgălaș...” Cum fac ei - dragii de ei - atâtea gesturi minione, necondiționate
( uitați-l pe moment pe Pavlov, nu despre asta era vorba) dar previzibile. Ia
să iei un câine și să te iubească el așa cum numai el știe, și - Doamne ferește!
- să aibă și el o zi proastă...Ahaaaa...Deci așa....De neacceptat! Păi vezi că
nu se poate?? Și e și nedrept, pentru că - vezi tu - știi că pisicile sunt
leneșe și manipulatoare, dar nu ceri prea mult de la ele, le iei așa cum sunt!!
Câinii de ce să nu fie înțeleși??
Ploaia nu se oprește...mai e
ceva de stat pe aici. Să fii hamster cum o fi? Încăpățânat și tenace tot
învârți aceeași roată, clipă de clipă. ”Carpe diem” unde este?? Oricum media de
viață este de 3 ani, ce mai aștepți?? Papagalii ar avea ceva de comentat pe
tema asta, dar, chiar dacă știu să vorbească, la ce s-ar obosi? Nu ajunge că au
penele ca nimeni alții? Te lași furat de culori și gata!! Simplu! Ăsta e un
seducător fără pereche! Stai să vezi și când scoate o maximă ori cugetare:
”Vai, ce a zis! A vorbit” de parcă...
Broscuțe țestoase...ele, cu
obiceiul lor de a se ascunde în cele mai ciudate locuri! Și cică și lumina prea
puternică le afectează vederea...deci mai puțin cu lumina...Dar țin pasul cu
toate, mimând veselia...se mai retrag și în carapace, dar e doar un moft, vor
atenție! Clar! Aș mai sta pe aici...șerpi, un jder (doar pentru cei curajoși
care caută senzații tari), niște porcușori de Guineea ( pentru cei cu gusturi
rubensiene), veverițe siberiene (dar sunt foarte năzdrăvane, agitate, s-ar
putea să te obosească)...Hmmm...Pet shop-ul acesta e întreaga lume pentru
ele...
Ploaia s-a oprit - nu neapărat
că ploaia face rău - ți-am zis, din inerție! Ies binișor pe ușă și caut drum
...drum pe care se mișcă agale un melc. Cum ar fi un melc într-un pet shop???
Neee...fiecare cu lumea lui!!
PS Melcul a traversat drumul în siguranță. Niciun animal din cele
prezentate nu a fost supus la
violențe...
Pe curând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu